craciun-blog

craciun-blog

Ultimul Tren
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de craciun in 2011-07-05 00:13
O seara tarzie de toamna,una din acele nopti care se anunta in prelungirea mai dulce a verilor zapusitoare,cand iti vine sa spui ca tot vara este,dar mai blanda,mai suportabila.Intr-o asemenea seara este bine sa cauti o gradina de vara_de ce i se da nume acestui anotimp e greu de inteles din moment ce e multa mai placut in septembrie decat in iulie sau august cand si noaptea caldura te moleseste_deci spuneam ca e bine sa cauti o gradina ... hai sa-i zicem restaurant in aer liber,unde sa te retragi cu un vechi si bun prieten la un vin la fel de bun si de vechi ca un prieten si pe indelete ,fara graba,sa-ti depeni ganduri,amintiri,proiecte_daca mai ai,asta depinde de varsta_sa lasi timpul sa curga cum vrea el,fara sa-l zoresti,fara sa-ti pese ca cineva sau ceva in viata ta nu a venit la timp_iarasi acest cuvant afurisit care ne astenizeaza,ne otraveste pana si clipele cele mai placute,daca nu chiar fericite ale vieti noastre.
Si la umbra noptii racoroase sa te aduni sau sa te imprastii pe vechile poteci pe care ai umblat o viata intreaga,sa te imfiori sau sa razi pur si simplu:cate trenuri ti-au trecut prin fata si cum tot cam pe atatea ti-au scapat,sau l-ai prins exact pe acel amarat pe care nu trebuia sa-l iei.Si te-ai dus tocmai cu el.De ce cu acesta si nu cu altul este cel mai greu lucru de explicat cuiva,dar mai ales tie insusi.Aveai atatea trenuri inainte si ce ti-a venit domnule sa te urci chiar in cel care nu duce nicaeri,sau,in cel mai bun caz,intr-o statie prapadita,intr-un sat uitat de Dumnezeu si de ministri,unde nu te asteapta nimeni si nimic din ceea ce-ti puteai tu inchipui ca ti-ar umple viata cu ceva,care sa nu-ti transforme anii tai intr-un sir intreg de plictiseli fara sfarsit?De ce domnule cand sant atatea trenuri de lux care opresc in gari somptuase de unde se deschid nenumarate drumuri largi ce duc spre vieti fabuloase,pe care nici inchipuirea noastra nu le poate cuprinde intreaga lor splendoare si mister al necunoscutului vesnic atragator,fascinant?Sau,ma rog,chiar daca teai urcat in trenul ala prapadit,de ce a trebuit sa astepti capul liniei_care ca orice cap de linie e un punct de unde nu poti ajunge nicaieri,pentru ca e un sfarsit,de ce nu ai coborat la o statie mai ca lumea unde oricum aveai alte posibilitati,mai multe,in orice caz,decat aceea ultima ... de a te opri ... la un loc unde va trebui sa te opresti definitiv,pentru totdeauna.De ce?Exista atatea linii pe care trenul nostru nu a trecut niciodata.
Si noi,eu,tocmai pe acesta l-am ales!Pe cel care ne lasa stingheri si singuri undeva la un capat de lume,in anonimat,in cea mai deplina uitare,parca nici n-am fi existat vreodata pentru nimeni.

Comentarii


    Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile